Tabelul 2.4 reglementeaza rezistentele termice corectate, recomandate pentru cladirile rezidentiale noi, in standard nZEB. De exemplu, peretii exteriori ai oricarei case (exclusiv suprafetele vitrate si inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise) construita in Romania dupa data publicarii MC001/2022 vor avea un transfer termic Umax = 0.25 W/m2K.

Despre valoarea U am discutat in acest post, insa in cazul in care nu vrei sa mai parcurgi acum toata informatia iti fac un rezumat rapid. Valoarea U reprezinta cantitatea de energie pierduta printr-un perete de o grosime data, masurata pe o suprafata de 1 m2 de perete, cand intre cele doua suprafete ale peretelui, interioara si exterioara, exista o diferenta de temperatura de 1O Kelvin sau 1O Celsius.

Tamplaria exterioara trebuie sa aiba un coeficient de transfer termic de maxim 1.11 W/m2K iar planseul peste ultimul nivel nu va depasi valoarea U de 0.15 W/m2K. Trebuie sa retii ca o valoare U ridicata reprezinta pierderea unei cantitati mai mari de energie din casa, deci tu trebuie sa cauti ca valoarea U sa fie cat mai mica.

Daca vrei sa-ti construiesti o casa in 2023 in Romania, peretii vor avea obligatoriu o valoare U maxima de 0.25 W/m2K, tamplariile nu vor depasi valoarea de 1.11 W/m2K iar planseul peste ultimul nivel se va incadra sub 0.15 W/m2K.

Termoizolarea peretilor cu polistiren expandat

Acum, pornind de la aceste valori de referinta hai sa vedem cum configuram un perete pentru a obtine valoarea coeficientului U sub 0.25 W/m2K.

Incepem cu peretii realizati din caramida cu goluri verticale de 25 de centimetri grosime, fiind cea mai utilizata solutie constructiva in Romania. Consideram in perioada iernii o temperatura interioara de 20O Celsius cu 50% umiditate si o temperatura exterioara de -15O Celsius cu umiditatea relativa de 20%. Peretele realizat din caramida cu goluri verticale va avea valoarea U = 0.88 W/m2K, deci este clar ca nu se incadreaza in standardul nZEB, cu atat mai mult cu cat odata ce adaug si stalpisorii din beton armat valoarea U a acestuia va creste la 1.33 W/m2K.

Cum ti-ai dat seama rapid ca peretele nu este eficient adaugi 10 centimetri de polistiren. Te lovesti acum de doua probleme, pe de-o parte obtii valoarea U = 0.271 W/m2K care nu se incadreaza inca in standardul nZEB (U = 0.25 W/m2K), iar pe de alta parte te lovesti de aparitia condensului in termosistem (mai exact se formeaza 0.023 kg de apa pe m2). Iti spun si un secret cu ocazia asta. Stii de ce la unele case izolate termic cu polistiren vezi cum tencuiala decorativa incepe sa crape? Pentru ca iarna in polistiren se formeaza condensul si apare apa. Aceasta apa ingheata si se dilata ceea ce duce la degradarea tencuielii.

Acum este momentul sa discutam putin si despre montajul corect al termosistemului. Pentru a rezolva etanseitatea la aer a casei este necesara pretencuirea exterioara a peretilor din caramida, urmand ca ulterior termosistemul sa se monteze la drept, cu adezivul tras in piaptane, nu "pe mamaligi".

Hai sa incheiem subiectul peretelui de 25 de centimetri realizat din caramida cu goluri verticale si termoizolat cu polistiren. Cred ca este destul de clar ca 10 centimetri de polistiren expandat te situeaza cam la limita standardului nZEB astfel ca orice centimetru in plus de termoizolatie te va ajuta sa te incadrezi in standard.

 Sfatul meu este sa optezi pentru minim 15 centimetri de polistiren expandat. Vei obtine o valoare U de 0.195 W/m2K ceea ce va duce la scaderea drastica a consumului si implicit a facturilor la energie.

Termoizolarea peretilor cu vata minerala

Pentru a rezolva problema umiditatii aparute in termosistem trebuie sa renunti la polistiren si sa te indrepti spre un material permeabil la vapori cum este de exemplu vata minerala.

Inlocuind polistirenul expandat de 10 centimetri din exemplul anterior cu vata minerala de 10 centimetri, valoarea U va fi tot de 0.271 W/m2K. Diferenta apare insa la cantitatea de condens ce se formeaza in termosistem care in cazul vatei minerale este 0.

La fel ca in exemplul anterior, daca optezi pentru termoizolarea casei cu 15 centimetri de vata minerala obtii o valoare U = 0.195 W/m2K, valoare cu care te incadrezi in standardul nZEB.

Deci, grosimea minima de termoizolatie de care ai nevoie pentru a anvelopa o casa aflata intr-o zona cu ierni reci este de 15 centimetri de polistiren expandat sau vata minerala, pentru a te incadra in standardul de casa nZEB, insa valoarea aceasta se traduce in cantitatea de energie pe care tu o vei pierde in continuare si pe care sursa ta trebuie sa o produca.

Standardul de casa pasiva

Daca iti doresti sa obtii un perete in standard de casa pasiva, prin utilizarea a 20 de centimetri de polistiren expandat sau vata minerala iti va rezulta o valoare U egala cu 0.154 W/m2K, apropiata de valoarea normata in cazul unei case pasive: 0.11 - 0.15 W/m2K.

In concluzie, daca in cazul unor pereti realizati din caramida cu goluri verticale sau BCA vei utiliza intre 14 si 20 de centimetri de termoizolatie garantat te vei incadra in standardul nZEB, iar daca vei depasi grosimea de 20 de centimetri de polistiren sau vata, casa ta se va incadra in standardul de casa pasiva.

Desigur, dupa cum spuneam si la inceputul articolului, incadrarea casei intr-un anumit standard, fie el nZEB sau Pasiv, se face numai cu respectarea valorilor minime de consum normate pentru fiecare element constructiv in parte.

Doar pentru ca iti termoizolezi casa cu 25 de centimetri de polistiren nu inseamna ca ai o casa pasiva. Tamplariile in acest caz trebuiesc montate in grosimea termoizolatiei pentru a elimina puntile termice si pentru a rezolva acordarea termica, fundatiile trebuiesc executate diferit si termoizolate pentru a elimina pierderile de caldura, etc.

Permeabilitatea la vapori si conditia de confort

Pentru ca sa functioneze tot ceea ce am discutat noi mai sus despre transferul de vapori, va trebui sa folosesti o tencuila decorativa permeabila la vapori. De asemenea iti recomand si ca vata minerala pe care o alegi sa fie dedicata termoizolarii peretilor, cu un strat exterior de 20-30 de mm mai dens, ce ii confera o rezistenta sporita.

O exigenta de care foarte putina lume tine cont este conditia de confort. Pe profilul de temperatura al oricarei straitificatii putem analiza cum materialele constructive influenteaza transmiterea termica, astfel in cazul peretilor din zidarie, in dreptul stalpisorilor din beton armat peretele va fi mai rece. Grosimea de termoizolatie este influentata si de conditia ca temperatura pe suprafata peretilor sa fie cu maxim 4O Celsius mai mica fata de temperatura aerului din casa pentru a nu avea senzatia de radiatie rece.

O alta exigenta a srandardului nZEB sunt emisiile de dioxid de carbon ce rezulta din utilizarea cladirii. De exemplu, printr-un audit energetic putem afla amprenta de carbon a cladirii, amprenta ce este influentata de valoarea U, pentru ca un coeficient mai bun de izolare termica va rezulta intr-un consum mai mic de energie ceea ce va duce la reducerea emisiilor de carbon.

Termoizolarea peretilor Timber Frame

Pentru ca in ultimii ani am avut placerea de a intalni si persoane care doresc sa-si construiaca imobile pe structura de rezistenta din lemn, de tip Timber Frame, vom incehia articolul de astazi cu o stratificatie de pereti din lemn, cu montanti de 50x150 mm intre care montam vata minerala. pe acestia aplicam spre exterior placa permeabila la vapori de tip DHF pentru ca mai apoi sa inchidem anvelopa cu vata minerala rigida tencuibila, rezultand o stratificatie in care nu avem riscul de aparitie a condensului, fiind asigurata compatibilitatea materialelor din punct de vedere al transferului la vapori.

Materialul acesta include foarte multe informatii si este posibil ca dupa ce il citesti sa iti ridice anumite intrebari. Poti oricand se ne contactezi pe email, whatsapp sau pe retelele de socializare de mai jos in cazul in care doresti o sesiune de consultanta gratuita. De asemenea poti sa ne transmiti si idei cu privire la subiecte pe care ai dori sa le tratam mai departe pentru a ajuta intreaga comunitate.

Proiecte fara compromisuri,

Echipa Technotik.